Viața cotidiana
Românii se sculau odată cu răsăritul soarelui şi îşi începeau numaidecât activitatea obisnuită. În primele două ore ale dimineţii patricienii îşi exercitau funcţia de patroni: „patronul” îşi primea (în ordinea ierarhică) „clientii”, care se prezentau zilnic să-l salute, să-şi primească raţia de alimente sau de bani, şi eventual să-i solicite ajutorul în anumite probleme (juridice, o intervenţie, etc.) După care, urmaţi de numeroşii lor clienţi, patricienii porneau (pe jos; numai personajele foarte marcante mergeau în lectică) spre locurile unde îşi desfăsurau activitatea zilnică – în For, la Senat, la adunările politice, la întâlnirile de afaceri, la tribunale etc.
La oră 12, toate aceste activităti încetau, şi românii se întorceau acasă, la masă. Bineînţeles că acest orar nu era general; cei de la tară, meşteşugarii, negustorii, s.a. continuau lucrul pană seară. Dar categoriile de privilegiaţi care îşi puţeau permite un program mai liber îşi petreceau după-amiază – după un repaus de o oră – de obicei la terme, care se deschideau la oră 14 şi se închideau la apusul soarelui.
Termele nu erau doar nişte imense băi publice, ci adevărate instituţii sociale: locul de întâlnire între prieteni şi cunoscuţi, loc de destindere şi de felurite distracţii, locul unde se puţeau află mai repede ultimele ştiri şi unde se comentau noutătile zilei.
Ca băi propriu-zise, termele aveau un vestiar sau două, o incăpere pentru băi reci, o altă incălzită cu un sistem de tuburi subterane, în fine sală bazinelor cu apă caldă. Pe langă acestea mai erau camere cu aburi, camere pentru masaje, pentru frectii, s.a. Termele mai mari şi mai somptuoase aveau grădini, biblioteci, piscine, bufete, un stadion, „gimnazii”. Termele care nu aveau săli rezervate femeilor, puţeau fi frecventate de femei numai înainte de prânz, când bărbatii n-aveau acces. Preţul de intrare la terme era foarte mic, încât le puţeau frecvenţă zilnic şi oamenii săraci.