Viața cotidiana
Românii se sculau odată cu răsăritul soarelui ÅŸi îÅŸi începeau numaidecât activitatea obisnuită. În primele două ore ale dimineÅ£ii patricienii îÅŸi exercitau funcÅ£ia de patroni: „patronul” îÅŸi primea (în ordinea ierarhică) „clientii”, care se prezentau zilnic să-l salute, să-ÅŸi primească raÅ£ia de alimente sau de bani, ÅŸi eventual să-i solicite ajutorul în anumite probleme (juridice, o intervenÅ£ie, etc.) După care, urmaÅ£i de numeroÅŸii lor clienÅ£i, patricienii porneau (pe jos; numai personajele foarte marcante mergeau în lectică) spre locurile unde îÅŸi desfăsurau activitatea zilnică – în For, la Senat, la adunările politice, la întâlnirile de afaceri, la tribunale etc.
La oră 12, toate aceste activităti încetau, ÅŸi românii se întorceau acasă, la masă. BineînÅ£eles că acest orar nu era general; cei de la tară, meÅŸteÅŸugarii, negustorii, s.a. continuau lucrul pană seară. Dar categoriile de privilegiaÅ£i care îÅŸi puÅ£eau permite un program mai liber îÅŸi petreceau după-amiază – după un repaus de o oră – de obicei la terme, care se deschideau la oră 14 ÅŸi se închideau la apusul soarelui.
Termele nu erau doar niÅŸte imense băi publice, ci adevărate instituÅ£ii sociale: locul de întâlnire între prieteni ÅŸi cunoscuÅ£i, loc de destindere ÅŸi de felurite distracÅ£ii, locul unde se puÅ£eau află mai repede ultimele ÅŸtiri ÅŸi unde se comentau noutătile zilei.
Ca băi propriu-zise, termele aveau un vestiar sau două, o incăpere pentru băi reci, o altă incălzită cu un sistem de tuburi subterane, în fine sală bazinelor cu apă caldă. Pe langă acestea mai erau camere cu aburi, camere pentru masaje, pentru frectii, s.a. Termele mai mari ÅŸi mai somptuoase aveau grădini, biblioteci, piscine, bufete, un stadion, „gimnazii”. Termele care nu aveau săli rezervate femeilor, puÅ£eau fi frecventate de femei numai înainte de prânz, când bărbatii n-aveau acces. PreÅ£ul de intrare la terme era foarte mic, încât le puÅ£eau frecvenţă zilnic ÅŸi oamenii săraci.