In prima fază- de-a lungul întregului secol al V-lea i.e.n.-Roma se află mai mult în defensivă;după care,obiectivele ei au devenit tot mai clare.Războaiele contra Legii latine conduse de orasul Alba Longa (terminate abia in 338 i.e.n)care au dus la unificarea Latinium-ului sub autoritatea Romei;incheierea unor tratate cu Catargina (509 si 348 i.e.n.);îndelungatul război contra puternicului oraș-stat etrusc Veies(406-396 i.e.n);momentul dramatic al cuceririi si jefuirii Romei de către celti (387 i.e.n.);războaiele îndelungate contra confederației triburilor samnite(343-272 i.e.n.),contra celților din nordul Italiei(285-272 i.e.n.) si a aliatului ei Pyrrhos,regele Epirului(280-275 i.e.n.),-iată principalele etape ale perei de cucerire,de federalizare si de unificare a Italiei intreprinsă de Roma.
Definitivarea acestui proces-în care urma sa fie inclusă și regiunea cuprinsă între valea Padului si Alpi,precum și litoralul ligur-va trebui să mai aștepte înca o jumătate de veac.Caci in anul 164 i.e.n. începe perioada razboaielor punice-inevitabilul conflict cu Cartagina feniciană,care trebuia să decidă cine va stapâni Sicilia,asiguranu-și în felul acesta supremația în zona occidentală a Mideteranei.
Primul act al politicii mediteraniene a Romei datează din 262 i.e.n.,odată cu debarcarea romană în Sicilia.Roma își construiește acum prima sa flotă de razboi-și după numai doi ani obține prima sa victorie navală.La sfârșitul primului razboi punic (264-241 i.e.n.)Roma devine stăpâna Siciliei-cea dintai provinie romană-și totodată anexeaza fostele posesiuni catargineze,Sardinia și Corsica.După un razboi dus în Itiria,Roma inițiaza contacte "cordinale"cu Atena și cu Corintu.În urma unui razboi victorios contra celților (225-222 i.e.n.)anexeaza regiunea din nordul Padului,până la Alpi.În fine,la sfârșitul unui al doilea razboi(219) Roma anexeaza si coasta Iliriei.
În timp,generalul catarginez Hamilcar reorganizase,în sudul Spaniei "Imperiul" catarginez(237-229 i.e.n).În anul 218 Începe al doilea razboi punic.Hannibal-un strateg de talia lui Alexandru Macedon sau a lui Iulius Caesar-străbate cu armata sa Spania și sudul Galliei,trece Pirineii și Alpii,invadează Italia și după o serie de victorii,ajunge la porțile Romei,fară să între însă în oraș,dar continuindu-și înaintarea in direcția sud-est.În acest timp,comandantul suprem al legiunilor romane din Spania,P. Cornelius Scipio-supranumit mai târziu "Africanul"-debarca în Africa și,după victoria de la Zama,Catargina pierde toate posesiunile din Spania și din zona mediteraniană(201 i.e.n.).
Avandu-și asigurată supremația în Mediterana vestica,Roma își indreaptă privirile spre răsătit.În anul următor intervine în Macedonia și,după un razboi de trei ani,ajunge să dicteze în Grecia continentală.Drumul spre Orient îi era acum deschis.Victoria asupra regatului seleucid(192-188 i.e.n.)aduce Romei drept pradă itreaga flotă a acestui regat,precum și toate teritoriile sale din Asia Mică,până în zona Munților Taurus.După un alt razboi Macedonia este supusă (171-168 i.e.n.)si transformată,mai tarziu (148 i.e.n.),in provincie roman -în timp ce un general roman cucerește regatul Epirului,aducand la Roma și o bogata prada de 150.000 de prizonieri deveniți sclavi.
Epopeea militara romană continua într-un ritm susținut.Urmează,deci:reprimarea rezistanței antiromane,organizată și de lungă durată (154-139 si 143-133 i.e.n.)din vestul și nordul Peninsulei Iberice ;victoria asupra regatului Pergam,care va deveni prima posesiune romană din Asia Mică (133-129 i.e.n.),precum și asupra lui Iugurha,regele Numidiei(111-105 i.e.n.);victoria consulului C. Marius-învingătorul lui Iugurtha-contra populațiilor germanice de cimbri și teutoni,care invadează nordul Italiei (101 i.e.n.);cele trei rzboaie (89-63 i.e.n..)contra lui Mithridate,regele Pontului,urmate de transformarea (organiizata de Pompeius in 64-63 i.e.n.)a țarilor din Asia Mică în provincii romane sau în regate clientelare;cucerirea Galliei de către Caesar(58-51 i.e.n.),devenit dictator,asasinat in 44 i.e.n.;în sfârșit,cucerirea de catre Octavianus a Egiptului-ultimul stat elennistic-și transformarea lui în provincie romana (30 i.e.n.).
În urma unor îndelungi acțiuni militare (26-19 i.e.n.),sub Octavianus Augustus intreaga Peninsula Iberica devine provoncie romană.Aceeași soarta o va avea regina Panoniei cucerită în urma războiului din 12-9 i.e.n.După dezastrul legiunilor din Varus,distruse in padurea Teutoburgica de trinurile germanice (9 e .n.),urmează cucerirea și transformarea sudului Britaniei în provincie romana (43 e.n.).Intre anii 15-63,devin provincii romane mai multe regate din Asia Mică,apoi Moesia și regatul Traciei.Dar,în general,epoca noilor cuceriri se întrerpe pentru ult timp-intr-o perioada caracterizată,la Roma,de mari frământări politice interne,deși teritorii întinse din Armenia,din Germania,din Britania,vor fi acum alipite imperiului.
Invazia dacilor in Moesia (85 e.n.) înseamnă începutul unei grave probleme ce i se pune Imperiului roman;problema revoltată dupa cele doua războaie dacice (101-102 si 105-106),la sfârșitul cărora Dacia este transformată în provincie roamană.Traian continua campaniile militare împotriva părților,creând provinciiile romane ale Mesopotamiei și Asiriei.La moartea lui (117) expansiunea teritorială a imperiului atinse punctul culminant:3.300.000 km pătrați și o populație de 55.000.000 locuitori.
Războaiele contra părților vor fi reluate de Septimus Severus (197 e.n.),iar contra germanilor alamani,de Caracalla(213).Dar imperiul Sassanid-constituit în locul celui al partilor-ataca cu succes posesiunea romanilor din Asia Mica (230).Anarhia militara (235-284)aduce pe tronul imperiului-intr-o perioada de numai 50 de ani-25 de imparati,din care 22 vor sfarsi asasinați;iar în anul 259,tronul imperiului va fi disputat de 18 pretendenti.Hotarele imperiului sunt atacate acum din toate părțile.In regiunea Dunarii atacă sarmatii,carpii,gotii;in zona Europei Centrale-francii,herulii,gepizii,vandalii.In anul 271 împăratul Aurelian își retrage din Dacia armata și administrația.În Galia,un general întemeiază un stat roman independent (care a durat 15 ani).In 330,capiatala imperiului se mută de la Roma la Bizant-oraș caruia imparatul Constantin îi dă numele Constantinopol.După un lung șir de războaie și de dezordini interne unitatea imperiului se destramă (395);provinciile din Răsărit îl au împarat -la Constantinopol- pe Arcadius,iar cele din Apus(cu capitala la Ravenna),pe Honorius.
Imperiu roman de Apus este acum continuu atacat de popoarele migratoare și deseori pustiit de huni-invinși în anul 451 pe Roma este cucerită și devastată de vizigoți (410) și de vandali(4550;până când,în 476,victoria herulilor lui Odoacru asupra împăratului roman instaurează-odată cu căderea Romei-dominația germanică în Italia.
Epopeea miliatară