In prima fază- de-a lungul întregului secol al V-lea i.e.n.-Roma se află mai mult în defensivă;după care,obiectivele ei au devenit tot mai clare.Războaiele contra Legii latine conduse de orasul Alba Longa (terminate abia in 338 i.e.n)care au dus la unificarea Latinium-ului sub autoritatea Romei;incheierea unor tratate cu Catargina (509 si 348 i.e.n.);îndelungatul război contra puternicului oraÈ™-stat etrusc Veies(406-396 i.e.n);momentul dramatic al cuceririi si jefuirii Romei de către celti (387 i.e.n.);războaiele îndelungate contra confederaÈ›iei triburilor samnite(343-272 i.e.n.),contra celÈ›ilor din nordul Italiei(285-272 i.e.n.) si a aliatului ei Pyrrhos,regele Epirului(280-275 i.e.n.),-iată principalele etape ale perei de cucerire,de federalizare si de unificare a Italiei intreprinsă de Roma.
Definitivarea acestui proces-în care urma sa fie inclusă È™i regiunea cuprinsă între valea Padului si Alpi,precum È™i litoralul ligur-va trebui să mai aÈ™tepte înca o jumătate de veac.Caci in anul 164 i.e.n. începe perioada razboaielor punice-inevitabilul conflict cu Cartagina feniciană,care trebuia să decidă cine va stapâni Sicilia,asiguranu-È™i în felul acesta supremaÈ›ia în zona occidentală a Mideteranei.
Primul act al politicii mediteraniene a Romei datează din 262 i.e.n.,odată cu debarcarea romană în Sicilia.Roma îÈ™i construieÈ™te acum prima sa flotă de razboi-È™i după numai doi ani obÈ›ine prima sa victorie navală.La sfârÈ™itul primului razboi punic (264-241 i.e.n.)Roma devine stăpâna Siciliei-cea dintai provinie romană-È™i totodată anexeaza fostele posesiuni catargineze,Sardinia È™i Corsica.După un razboi dus în Itiria,Roma iniÈ›iaza contacte "cordinale"cu Atena È™i cu Corintu.În urma unui razboi victorios contra celÈ›ilor (225-222 i.e.n.)anexeaza regiunea din nordul Padului,până la Alpi.În fine,la sfârÈ™itul unui al doilea razboi(219) Roma anexeaza si coasta Iliriei.
În timp,generalul catarginez Hamilcar reorganizase,în sudul Spaniei "Imperiul" catarginez(237-229 i.e.n).În anul 218 Începe al doilea razboi punic.Hannibal-un strateg de talia lui Alexandru Macedon sau a lui Iulius Caesar-străbate cu armata sa Spania È™i sudul Galliei,trece Pirineii È™i Alpii,invadează Italia È™i după o serie de victorii,ajunge la porÈ›ile Romei,fară să între însă în oraÈ™,dar continuindu-È™i înaintarea in direcÈ›ia sud-est.În acest timp,comandantul suprem al legiunilor romane din Spania,P. Cornelius Scipio-supranumit mai târziu "Africanul"-debarca în Africa È™i,după victoria de la Zama,Catargina pierde toate posesiunile din Spania È™i din zona mediteraniană(201 i.e.n.).
Avandu-È™i asigurată supremaÈ›ia în Mediterana vestica,Roma îÈ™i indreaptă privirile spre răsătit.În anul următor intervine în Macedonia È™i,după un razboi de trei ani,ajunge să dicteze în Grecia continentală.Drumul spre Orient îi era acum deschis.Victoria asupra regatului seleucid(192-188 i.e.n.)aduce Romei drept pradă itreaga flotă a acestui regat,precum È™i toate teritoriile sale din Asia Mică,până în zona MunÈ›ilor Taurus.După un alt razboi Macedonia este supusă (171-168 i.e.n.)si transformată,mai tarziu (148 i.e.n.),in provincie roman -în timp ce un general roman cucereÈ™te regatul Epirului,aducand la Roma È™i o bogata prada de 150.000 de prizonieri deveniÈ›i sclavi.
Epopeea militara romană continua într-un ritm susÈ›inut.Urmează,deci:reprimarea rezistanÈ›ei antiromane,organizată È™i de lungă durată (154-139 si 143-133 i.e.n.)din vestul È™i nordul Peninsulei Iberice ;victoria asupra regatului Pergam,care va deveni prima posesiune romană din Asia Mică (133-129 i.e.n.),precum È™i asupra lui Iugurha,regele Numidiei(111-105 i.e.n.);victoria consulului C. Marius-învingătorul lui Iugurtha-contra populaÈ›iilor germanice de cimbri È™i teutoni,care invadează nordul Italiei (101 i.e.n.);cele trei rzboaie (89-63 i.e.n..)contra lui Mithridate,regele Pontului,urmate de transformarea (organiizata de Pompeius in 64-63 i.e.n.)a È›arilor din Asia Mică în provincii romane sau în regate clientelare;cucerirea Galliei de către Caesar(58-51 i.e.n.),devenit dictator,asasinat in 44 i.e.n.;în sfârÈ™it,cucerirea de catre Octavianus a Egiptului-ultimul stat elennistic-È™i transformarea lui în provincie romana (30 i.e.n.).
În urma unor îndelungi acÈ›iuni militare (26-19 i.e.n.),sub Octavianus Augustus intreaga Peninsula Iberica devine provoncie romană.AceeaÈ™i soarta o va avea regina Panoniei cucerită în urma războiului din 12-9 i.e.n.După dezastrul legiunilor din Varus,distruse in padurea Teutoburgica de trinurile germanice (9 e .n.),urmează cucerirea È™i transformarea sudului Britaniei în provincie romana (43 e.n.).Intre anii 15-63,devin provincii romane mai multe regate din Asia Mică,apoi Moesia È™i regatul Traciei.Dar,în general,epoca noilor cuceriri se întrerpe pentru ult timp-intr-o perioada caracterizată,la Roma,de mari frământări politice interne,deÈ™i teritorii întinse din Armenia,din Germania,din Britania,vor fi acum alipite imperiului.
Invazia dacilor in Moesia (85 e.n.) înseamnă începutul unei grave probleme ce i se pune Imperiului roman;problema revoltată dupa cele doua războaie dacice (101-102 si 105-106),la sfârÈ™itul cărora Dacia este transformată în provincie roamană.Traian continua campaniile militare împotriva părÈ›ilor,creând provinciiile romane ale Mesopotamiei È™i Asiriei.La moartea lui (117) expansiunea teritorială a imperiului atinse punctul culminant:3.300.000 km pătraÈ›i È™i o populaÈ›ie de 55.000.000 locuitori.
Războaiele contra părÈ›ilor vor fi reluate de Septimus Severus (197 e.n.),iar contra germanilor alamani,de Caracalla(213).Dar imperiul Sassanid-constituit în locul celui al partilor-ataca cu succes posesiunea romanilor din Asia Mica (230).Anarhia militara (235-284)aduce pe tronul imperiului-intr-o perioada de numai 50 de ani-25 de imparati,din care 22 vor sfarsi asasinaÈ›i;iar în anul 259,tronul imperiului va fi disputat de 18 pretendenti.Hotarele imperiului sunt atacate acum din toate părÈ›ile.In regiunea Dunarii atacă sarmatii,carpii,gotii;in zona Europei Centrale-francii,herulii,gepizii,vandalii.In anul 271 împăratul Aurelian îÈ™i retrage din Dacia armata È™i administraÈ›ia.În Galia,un general întemeiază un stat roman independent (care a durat 15 ani).In 330,capiatala imperiului se mută de la Roma la Bizant-oraÈ™ caruia imparatul Constantin îi dă numele Constantinopol.După un lung È™ir de războaie È™i de dezordini interne unitatea imperiului se destramă (395);provinciile din Răsărit îl au împarat -la Constantinopol- pe Arcadius,iar cele din Apus(cu capitala la Ravenna),pe Honorius.
Imperiu roman de Apus este acum continuu atacat de popoarele migratoare È™i deseori pustiit de huni-invinÈ™i în anul 451 pe Roma este cucerită È™i devastată de vizigoÈ›i (410) È™i de vandali(4550;până când,în 476,victoria herulilor lui Odoacru asupra împăratului roman instaurează-odată cu căderea Romei-dominaÈ›ia germanică în Italia.
Epopeea miliatară