top of page

Cauzele prabușirii Romei și urmările sale

După perioadă de maximă înflorire din secolele I-ÎI, Imperiul Român a intrat într-o profundă criză care a dus la dezmembrarea să. Această criză a marcat “inceputul sfarsitului” Antichitat 
Criză internă accentuată pe care a cunoscut-o imperiul s-a manifestat pe mai multe planuri: economic, social ÅŸi militar. 
Criză economică s-a manifestat prin: 
-criză monetară(lipsă de bani), rezultat al comerÅ£ului în pierdere cu India ÅŸi China , care a dus la scurgerea peste hotarele imperiului a unor mari cantităţi de aur ÅŸi argint 
-inflaÅ£ia:pentru a contracara criză monetară împăraÅ£ii au redus conÅ£inutul de metal preÅ£ios din monedă: acest fapt , împreună cu lipsă de produse , a dus la creÅŸterea preÅ£urilor , adică la inflaÅ£ie 
-ruralizarea economiei, cauzată de decăderea oraÅŸelor, meÅŸteÅŸugurilor ÅŸi comerÅ£ului: concomitent regresul activităţii centrelor urbane, criză monetară ÅŸi inflaÅ£ia au favorizat trecerea la o economie naturală bazată pe troc, adică pe schimbul produs contra produs, excluzând folosirea banilor. 
                     
Criză socială a cuprins diferite aspecte: 
-sărăcirea populaÅ£iei: decăderea vieÅ£ii economice ÅŸi cheltuielile tot mai mari I-au determinat pe împăraÅ£i să mărească impozitele: astfel cea mai mare parte a populaÅ£iei a sărăcit 
-dezvoltarea colonatului: datorită productivităţii scăzute a muncii sclavilor, mării proprietari au sprijinit dezvoltarea colonatului: colonii erau sclavi eliberaÅ£i sau ţărani ruinaÅ£i care primeau în arendă un lot de pământ de la stăpânii de latifundii , în schimbul caruia  dădeau o parte de recolta 
-răspândirea patronatului:statul se arată neputincios în faţă năvălirilor barbare care puneau în primejdie viaţă ÅŸi avutul populaÅ£iei; datorită creÅŸterii impozitelor unii locuitori ai imperiului erau incapabili să le plătească; în aceste condiÅ£ii existau oameni liberi care se puneau sub protecÅ£ia unor mari proprietari , care îi apărau de barbari ÅŸi de funcÅ£ionării ce strângeau impozitele. AceÅŸti protectori deveneau patroni. Ocupând pământuri ÅŸi aservind oameni , patronii se substituiai statului în calitate de autorităţi administrative ÅŸi judecătoreÅŸti pe domeniile lor. 
                      
Criză militară: începând cu secolul III d.Hr. în armată  au pătruns tot   ostaÅŸi  comandanÅ£i de origine . Din secolul următor ei formau grosul armatei . Datorită pătrunderii barbarilor  armatele  ,  acestora  slăbit considerabil. acelaÅŸi timp-declanÅŸat anarhia ,  prin lupte pentru tron  generalii armatei (235-284 d.Hr.). 
Rezultatul acestor crize-concretizat  abandonarea unor provincii.  au părăsit provinciile pe care nu  erau capabili  le apere: Dacia(271 d.Hr.), Gallia, Spania, Britannia, (sec.Vd.Hr.).Din provinciile abandonate plecau numai , administraÅ£ia  unii locuitori. Cea     populaÅ£iei rămânea pe loc. Deseori oamenii preferau  barbarilor ,   decât cea  imperiului. 
Din exterior imperiul  atacat de popoarele barbare: germani, huni.  făceau  ce greu acestor atacuri. De multe ori erau siliÅ£i  accepte aÅŸezarea  anumite provincii  barbarilor , care primeau pământ  deveneau astfel federaÅ£i, aliaÅ£i  imperiului.   calitate ei trebuiau apere statul  de atacurile altor popoare barbare. FederaÅ£ii erau nesiguri  provinciile pe care le ocupau erau  realitate pierdute pentru imperiu. 

 

​

bottom of page