Cauzele prabușirii Romei și urmările sale
După perioadă de maximă înflorire din secolele I-ÎI, Imperiul Român a intrat într-o profundă criză care a dus la dezmembrarea să. Această criză a marcat “inceputul sfarsitului” Antichitat
Criză internă accentuată pe care a cunoscut-o imperiul s-a manifestat pe mai multe planuri: economic, social şi militar.
Criză economică s-a manifestat prin:
-criză monetară(lipsă de bani), rezultat al comerÅ£ului în pierdere cu India ÅŸi China , care a dus la scurgerea peste hotarele imperiului a unor mari cantităţi de aur ÅŸi argint
-inflaÅ£ia:pentru a contracara criză monetară împăraÅ£ii au redus conÅ£inutul de metal preÅ£ios din monedă: acest fapt , împreună cu lipsă de produse , a dus la creÅŸterea preÅ£urilor , adică la inflaÅ£ie
-ruralizarea economiei, cauzată de decăderea oraÅŸelor, meÅŸteÅŸugurilor ÅŸi comerÅ£ului: concomitent regresul activităţii centrelor urbane, criză monetară ÅŸi inflaÅ£ia au favorizat trecerea la o economie naturală bazată pe troc, adică pe schimbul produs contra produs, excluzând folosirea banilor.
Criză socială a cuprins diferite aspecte:
-sărăcirea populaÅ£iei: decăderea vieÅ£ii economice ÅŸi cheltuielile tot mai mari I-au determinat pe împăraÅ£i să mărească impozitele: astfel cea mai mare parte a populaÅ£iei a sărăcit
-dezvoltarea colonatului: datorită productivităţii scăzute a muncii sclavilor, mării proprietari au sprijinit dezvoltarea colonatului: colonii erau sclavi eliberaÅ£i sau ţărani ruinaÅ£i care primeau în arendă un lot de pământ de la stăpânii de latifundii , în schimbul caruia dădeau o parte de recolta
-răspândirea patronatului:statul se arată neputincios în faţă năvălirilor barbare care puneau în primejdie viaţă ÅŸi avutul populaÅ£iei; datorită creÅŸterii impozitelor unii locuitori ai imperiului erau incapabili să le plătească; în aceste condiÅ£ii existau oameni liberi care se puneau sub protecÅ£ia unor mari proprietari , care îi apărau de barbari ÅŸi de funcÅ£ionării ce strângeau impozitele. AceÅŸti protectori deveneau patroni. Ocupând pământuri ÅŸi aservind oameni , patronii se substituiai statului în calitate de autorităţi administrative ÅŸi judecătoreÅŸti pe domeniile lor.
Criză militară: începând cu secolul III d.Hr. în armată au pătruns tot ostaÅŸi comandanÅ£i de origine . Din secolul următor ei formau grosul armatei . Datorită pătrunderii barbarilor armatele , acestora slăbit considerabil. acelaÅŸi timp-declanÅŸat anarhia , prin lupte pentru tron generalii armatei (235-284 d.Hr.).
Rezultatul acestor crize-concretizat abandonarea unor provincii. au părăsit provinciile pe care nu erau capabili le apere: Dacia(271 d.Hr.), Gallia, Spania, Britannia, (sec.Vd.Hr.).Din provinciile abandonate plecau numai , administraÅ£ia unii locuitori. Cea populaÅ£iei rămânea pe loc. Deseori oamenii preferau barbarilor , decât cea imperiului.
Din exterior imperiul atacat de popoarele barbare: germani, huni. făceau ce greu acestor atacuri. De multe ori erau siliÅ£i accepte aÅŸezarea anumite provincii barbarilor , care primeau pământ deveneau astfel federaÅ£i, aliaÅ£i imperiului. calitate ei trebuiau apere statul de atacurile altor popoare barbare. FederaÅ£ii erau nesiguri provinciile pe care le ocupau erau realitate pierdute pentru imperiu.
​